Ce este cesiunea de creanță
Prin cesiune, creditorul (cedentul) transmite unei alte persoane (cesionarul) dreptul de a încasa o sumă datorată de un debitor (debitorul cedat). Se folosește pentru a obține lichiditate, a stinge datorii proprii sau a transfera un contract în derulare. Debitorul nu trebuie să fie de acord, dar trebuie notificat.
Totală sau parțială
Puteți ceda întreaga creanță sau doar o parte din ea. Precizați exact suma, moneda, mențiunea TVA și documentul din care rezultă creanța (contract, acord-cadru, factură), pe care îl anexați.
Ce primește cesionarul
Creanța trece cu garanțiile și accesoriile ei (de exemplu ipoteci, fidejusiuni, clauze penale). Cedentul remite cesionarului titlul creanței în original.
Garanțiile cedentului (art. 1585 Cod civil)
Când cesiunea este cu titlu oneros, cedentul garantează existența creanței la data cesiunii. Solvabilitatea debitorului este garantată doar dacă cedentul s-a obligat expres, iar atunci în limita prețului primit. Alegeți explicit în contract varianta dorită.
Notificarea debitorului (art. 1578 Cod civil)
Cesiunea devine opozabilă debitorului cedat după ce primește o notificare scrisă sau acceptă cesiunea. Până atunci, debitorul se poate libera plătind cedentului. Trimiteți notificarea cât mai repede și păstrați dovada comunicării.
Verificări înainte de semnare
Verificați dacă contractul de bază interzice sau limitează cesiunea, dacă creanța a mai fost cedată sau gajată și tratamentul fiscal (TVA, deductibilitate). Puteți completa modelul interactiv în Generatorul de contracte.
Informații generale, nu consultanță juridică. Pentru situația dvs., solicitați o consultație.